In decembrie 2010, un tanar tunisian pe nume Mohamed Bouazizi si-a dat foc in oraselul Sidi Bouzid, dupa ce politistii i-au confiscat fructele si legumele pe care le vindea pe strada. Gestul lui "Basboosa", asa cum era strigat cel ce a devenit "Eroul din Tunisia", a declansat proteste violente in tara nord-africana, care au dus la alungarea presedintelui Zine El Abidine Ben Ali, si a aprins un val de revolte in state din lumea araba, din Egipt pana in Mauritania si din Algeria pana in Oman. De peste un an de zile, revolutiile pro-democratie zguduie din temelii Orientul Mijlociu si nordul Africii, ecourile lor auzindu-se si in orasele din Europa, Asia si SUA ocupate de cei din OWS. Ce se mai intampla insa astazi cu Primvara Araba si revolutiile care au daramat presedinti si premieri, au impus concesii economice, au redesenat harta politica a Orientului Mijlociu si au permis accesul democratic la putere a unor partide islamiste?
Proteste in Piata Tahrir din Cairo / Foto: Agerpres
"Miscarea de trezire din regiune nu e un esec si nu s-a incheiat", a afirmat Manuela Paraipan, analist de politica externa, referindu-se la Primavara Araba. Ea sustine ca nu a fost surprinsa de izbucnirea protestelor, ci de "puterea exemplului si trecerea de limita suportabilitatii". Paraipan e de parere ca "societatea in intregul ei a aratat ca doreste o reforma progresiva socio-economica, transparenta politica, responsabilitate in actul guvernarii si o rescriere a contractului social. Transformarea nu se face de azi pe maine, dar ceea ce a inceput in decembrie 2010 in zona Magreb, cu ani inainte, in teritoriile palestiniene, e un semn ca directia pro-civism e bine inradacinata in mentalul colectiv".
Adrian Novac: Ce crezi despre aceasta miscare acum, la un an dupa inceputul revoltelor. Este un fenomen care si-a atins obiectivele sau o miscare care a es
