Controversat prin modul de desfăşurare, mii de persoane reclamând faptul că nu s- au întâlnit cu recenzorii, recensământul continuă să ne uimească. Din datele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică aflăm că în România sunt doar 619.000 de ţigani. Aşa să fie… Controversat prin modul de desfăşurare, mii de persoane reclamând faptul că nu s- au întâlnit cu recenzorii, recensământul continuă să ne uimească. Din datele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică aflăm că în România sunt doar 619.000 de ţigani. Aşa să fie…
Conform datelor recensământului desfăşurat în toamna anului trecut, România a pierdut în zece ani peste două milioane de locuitori. Dacă în 2002 eram aproape 22 de milioane, am rămas acum în jur de 20 de milioane. Curios este faptul că la capitolul minorităţi doar 3,2% din recenzaţi, mai precis 619.000 de persoane, s-au declarat rromi, asta în condiţiile în care unele ONG-uri spun că în ţara noastră ar trăi 1,5 milioane de ţigani.
Nu şi-au declarat toţi originea?
Ce s-a întâmplat, de au ieşit aşa puţini la număr? O posibilă explicaţie ne-a dat liderul Partidei Romilor, deputatul Nicolae Păun (foto): “Noi am făcut un recensământ paralel şi ne-au ieşit 1.250.000 de rromi, adică dublu faţă de datele oficiale. Ţiganii spun că dacă îşi spun originea reală, vor avea de suferit. Cei integraţi în societate fug de originea lor, întrucât nu vor să fie asimilaţi cu personaje precum Bercea Mondial sau alţi interlopi”.
Odată cu scăderea populaţiei, se va reduce şi numărul senatorilor şi deputaţilor din Parlamentul României, dacă se va menţine norma de reprezentare, adică un deputat la 70.000 de persoane, iar un senator la 160.000 de români. Din cei 469 de parlamentari, după alegerile din noiembrie vor rămâne 391 de aleşi, adică 119 senatori, din 137 câţi sunt acum, şi 272 de deputaţi, din cei 332 care au fost aleşi în
