Omasă rotundă organizată de revistele „Gazeta literară” şi „Tribuna”, consemnată în paginile 6 şi 7 ale numărului 35, reia tema „Tinerii prozatori şi critica literară”. În ciuda evenimentelor şi a festivităţilor, o viaţă literară subterană pare că se desfăşoară constant, neabătut, reuşind să iasă la suprafaţă în puţinele spaţii tipografice disponibile. Ov.S. Crohmălniceanu vorbeşte de pildă, cu prilejul acestei întîlniri, despre necesitatea reevaluării prozei scurte (...) Exemplele pe care le dă, probabil nu întîmplător (...), sincronismul cosmopolit de care dă dovadă menţionînd ficţiunile lui Borges, tema strict literară atacată, fără nici o trimitere politică, fac din intervenţia lui Crohmălniceanu o oază interesantă de necontaminare politică şi dau o idee despre ce se întîmpla în sistemul literar dincolo de pojghiţa festivismului politic patriotard.

Doar că acest festivism patriotard se bucură în continuare de cea mai mare vizibilitate publicistică, fiind servit de cele mai ilustre condeie. Gazeta literară de joi 3 septembrie 1964 are pe prima pagină, la loc de cinste, cunoscuta poezie „Mamă ţară” de T.Arghezi, datată 23 august 1964. Mai interesantă însă decît datarea cu parfum politic, este menţiunea locului în care fusese scrisă: Florissant. Aflat la odihnă într-o frumoasă localitate din Alpii elveţieni, poetul naţional al momentului scrie probabil cea mai patriotică dintre poeziile sale.

(Luminiţa Marcu,

„Literatură şi ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)

Omasă rotundă organizată de revistele „Gazeta literară” şi „Tribuna”, consemnată în paginile 6 şi 7 ale numărului 35, reia tema „Tinerii prozatori şi critica literară”. În ciuda evenimentelor şi a festivităţilor, o viaţă literară subterană pare că se desfăşoară constant, neabătut, reuşind să iasă la suprafaţă în puţinele spaţii tipografice disponibile. Ov.S. Crohmăln