Titlul acestui text este preluat de pe prima pagină a blogului lui Horia Gârbea (cu singura diferenţă că, pe blog, în loc de "poezie" scrie, în sens mai larg, "literatură"). Am ales să împrumut titlul pentru că mi s-a părut a fi cel mai potrivit pentru a vorbi despre unul dintre oamenii care au făcut (şi fac încă) mult bine poeziei, în sens larg, şi poeziei române în particular. Cunoscut îndeobşte drept caricaturist, Ion Barbu (foto 1) are o relaţie cu totul specială cu textul literar, îndeobşte cu poezia. O scrie pe garduri şi pe pereţii caselor din Petrila natală şi are harul de a genera o forţă centripetă care adună în preajma unor proiecte originale poeţi din toate generaţiile.
Acum câţiva ani, Ion Barbu a imaginat/ realizat/ publicat (la editura Brumar) un splendid album, "Imn hăituit de bărbaţi", care conţine distihuri extrase din lucrarea unor poeţi şi pictate pe trupurile nude ale unor tinere superbe (foto 2, 3).
Recent, acelaşi Ion Barbu a avut ideea de a organiza "cel mai cinstit concurs de poezie din istoria literaturii române". Cum? Simplu: a făcut o selecţie de texte, apoi i-a pus la treabă pe copiii din Petrila, care le-au transcris pe câte o hârtie tare, din care au "construit" bărcuţe. Flota poetică a fost lansată la apă în râul care străbate, de la un capăt la altul, Peştera Bolii (de lângă Petroşani). Marele premiu al concursului a fost acordat poetului a cărui bărcuţă a ajuns prima la ieşirea din peşteră. Câştigătorul primei ediţii a competiţiei de la Peştera Bolii a fost Mihai Ursachi, al cărui poem "Un om din Tecuci avea un motor/ dar nu i-a folosit la nimic" a trecut primul linia de sosire.
Dincolo de componenta ludică a cursei cu bărcuţele poetice, merită atenţie şi expunerea de motive (publicată în albumul "E la nave va" tipărit de editura Brumar) care au stat la baza organizării "primului, singurului, adevăratului, corectu
