Fiecare zi de ger aduce noi recorduri de consum şi import de gaze naturale, maximul acestei perioade fiind înregistrat pe 1 februarie când România a ars 72,7 milioane de metri cubi, faţă de nivelul de 71,5 milioane de dolari înregistrat cu o zi în urmă, din care 19,1 milioane de metri cubi au venit din importuri. Factura de pe care România o are de achitat pentru aceste importuri, cu precădere intermediarilor care aduc gaze ruseşti, ar fi putut să fie substanţial mai mică dacă investiţiile anunţate în infrastructura de gaze naturale ar fi fost realizate potrivit calendarelor anunţate iniţial.
Dincolo de importuri, consumul mai este acoperit de cei doi producători interni, Petrom şi Romgaz, care zilele acestea merg la turaţie maximă, şi prin cantităţile extrase din depozitele de înmagazinare.
Deşi atât depozitele de înmagazinare, cât şi capacitatea de extracţie ar fi trebuit să crească substanţial în ultimii cinci ani de zile, ceea ce ar fi dus la importuri mai mici acum, multe dintre planuri au rămas pe hârtie.
"În ultimii ani pentru Romgaz a fost prioritară creşterea capacităţilor de înmagazinare, a celor 6 depozite pe care le deţine. În perioada 2007-2011, volumul total al investiţiilor la acest capitol a fost de 778,3 mil. lei (circa 181 mil. euro)", spune Lucian Stancu, directorul general adjunct al companiei.
În 2008 însă Romgaz anunţa că are planuri de 500 de milioane de dolari (384 mil. euro) până în 2012 pentru ca depozitele sale de înmagazinare să ajungă de la circa 2,8 miliarde de metri cubi, la 3,9 miliarde de metri cubi. În ciuda banilor investiţi, dimensiunea depozitelor a rămas la acelaşi nivel, banii fiind direcţionaţi spre lucrări de foraj, modernizări şi studii. În acest context, Romgaz anunţă un nou plan care vizează ca în perioada 2012-2015 capacitatea de înmagazinare să crească până la peste 3 miliarde de metri cubi. @N_
