Colaborarea Rusia-NATO în domeniul apărării antirachetă, implicaţiile crizei financiare asupra securităţii internaţionale şi situaţia din Orientul Mijlociu. Sunt doar trei din temele care vor fi abordate începând de astăzi la Conferinţa de Securitate de la München.
La cea de-a 48-a ediţie a Conferinţei de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante forumuri internaţionale de securitate, participă 10 şefi de stat şi de guverne precum şi 40 de miniştri de Externe şi ai Apărării. Printre aceştia se numără secretarul de stat american Hillary Clionton şi secretarul de stat al Apărării Leon Panetta şi vicepremierul rus Dmitri Rogozin care a criticat în repetate rânduri România pentru că a acceptat găzduirea unor elemente ale scutului antirachetă american la Deveselu şi ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu.
Proiect de compromis Rusia-NATO
Apărarea antirachetă şi colaborarea NATO-Rusia în aceast proiect este una dintre temele cele mai sensibile pe agenda Conferinţei. Comisia internaţională ,,Iniţiativa de Securitate Euro-Atlantică" (EASI) va prezenta un proiect de compromis celor două părţi, la care Wolfgang Ischinger, şi vice-ministru al afacerilor externe al Germaniei in perioada 1988 - 2001, ambasador la ONU intre 2001 - 2006, Igor Ivanov, ministru al Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse în perioada 1998 - 2004, şi Sam Nunn, senator din partea statului Georgia, preşedinte al Comisiei pentru Activităţi Militare a Senatului Statelor Unite au lucrat mai bine de doi ani, notează ,,Augsburger Allgemeine".
Scutul antirachetă, comandat de la Ramstein
Interesul faţă de sistemul defensiv menit să apere Europa de eventuale atacuri venite din partea unor state precum Iran sau Coreea de Nord a fost adusă în prim-plan, zilele trecute, de informaţia dată de un oficial al Alianţei, potrivit căruia comandamentul scutului
