Primele zile ale lunii februarie stau sub semnul începerii Anului Nou Viticol ce guvernează ciclul vegetal al pomilor fructiferi şi al viţei-de-vie. De data aceasta, bărbaţii sunt cei care îm­pli­nesc ritualul, fiind însoţiţi în multe cazuri de preot, chiar dacă este vorba despre obiceiuri în esenţă precreştine. Calendarul popular consemnează pe 1 februarie Ziua lui Trif cel Ne­bun, patron al dăunătorilor care dis­trug pomii şi viile.

Acest per­so­naj mitic, a cărui zi este ţinută de frica ne­buniei, a născut fel de fel de po­veşti, ma­joritatea dintre ele ex­pli­cându-i ne­bunia printr-un blestem al Maicii Domnului. Ba mai mult, se spu­ne că dacă nu i se respectă ziua, Trif abate asupra recoltelor oamenilor lăcustele, că­ră­bu­şii, omizile şi toa­te gângăniile pă­mân­tului, pe care le ţine legate în lanţuri. Aşadar, să lu­ăm aminte: „Trif nu-i îngăduitor, e nebun; de ziua lui să nu se lucreze”.

Ritualurile apotropaice şi de ferti­li­zare sunt nenumărate şi diferă de la o regiune la alta. Bunăoară, în Ba­nat, pomii fructiferi sunt stropiţi cu agheasmă, iar de pe dealurile cu vie se rostogoleşte, în scop purificator, o roată de foc. În alte locuri se citeşte un blestem împotriva dăunătorilor, după care se taie simbolic câteva corzi de viţă-de-vie, iar butucii se udă cu vin. Un ceremonial magic atestat în sudul ţării poartă numele de „Târ­co­litul viilor” şi presupune ocolul ri­tual al podgoriei pentru sporirea ro­du­lui, în timp ce în Transilvania s-a păstrat un obicei străvechi, „Sc­u­tu­ratu’ po­milor”, care constă în lo­vi­rea rituală a pomilor pentru a le sti­mu­­la în­mu­gurirea şi rodul.

Toate aceste practici erau urmate de petreceri colective, cu mese copioase şi vin din belşug. Poate cel mai interesant obicei legat de începutul de An Nou Viticol este Arezanul Viilor. În zorii zilei, bărbaţii pornesc în alai spre podgorii unde, odată ajunşi,