Vad ca se insista de catre unele parti, inclusiv FMI, ca BCE sa participe la impartirea poverii restructurarii datoriei publice (haircut-ului) a Greciei. Daca aceasta participare s-ar rezuma numai la renuntarea la profituri din achizitiile BCE de obligatiuni suverane elene pe piata secundara (unde se tranzactioneaza cu discount mare) se poate evita o situatie cu implicatii rele pentru Romania. Fiindca, in masura in care BCE ar trebui sa accepte pierderi efective (nu ca micsorare de profituri) este de presupus ca nu ar mai accepta obligatiuni elene grecesti drept colateral. Aceasta ar produce o mare problema de lichiditate bancilor elene. Ar trebui ca ele sa fie nationalizate imediat de statul elen, ceea ce ar mari iar povara pentru bugetul public. Efectele pentru Romania ar fi legate de situatia grava a unor bani ce opereaza la noi, de perspectiva ca statul elen sa devina proprietar", a declarat pentru HotNews profesorul de economie Daniel Daianu.

In discutiile cu FMI la Bucuresti trebuie sa fie examinata si aceasta chestiune, recomanda Daianu. "Ce se are in vedere mai exact prin participarea BCE la impartirea poverii haircut-ului" mai adauga fostul ministru de Finante.

Reamintim ca Fondul Monetar International (FMI) exercita presiuni asupra Bancii Centrale Europene (BCE) pentru a accepta pierderi pe obligatiunile elene in valoare de 40 miliarde de euro pe care le detine, potrivit Financial Times. Oficialii BCE se opun insa ideii de a suferi pierderi pe obligatiunile grecesti dupa modelul creditorilor privati, mai arata publicatia care citeaza oficiali europeni implicati in negocierile pentru restructurarea datoriei Greciei.

BCE a cumparat obligatiuni emise de Grecia sub valoarea nominala, ca parte a unui program ce avea ca scop prevenirea prabusirea pietei titlurilor de stat grecesti in 2010. De asemenea, institutia a acceptat obli