Pentru a se impune si a fi recunoscute, ideile au nevoie de sustinere, de adepti, scoli, mijloace de difuzare, lideri carismatici. Altfel, descoperiri si idei importante ramin ingropate si uneori triumfa surogatele, difuzate galagios. Viata universitara a fost si este, peste tot in lume, animata de dezbateri, dispute, confruntari socio-culturale, lupte ideologice si nu numai. Aceste dezbateri si controverse sint benefice, reliefeaza eventual slabiciunile sistemului si-l ajuta sa se reformeze. In orice institutie care produce bunuri simbolice, norme si ritualuri, in viata sociala in general, disensiunile sint acelea care alimenteaza productia de idei, creativitatea actorilor sociali, inovatia. Cercetarile psihosociologice au dovedit ca nu consensul duce la schimbare si inovatie, ci disputa, confruntarea, conflictul de idei. Disensiunile si diversificarea opiniilor incurajeaza comunicarea si reliefarea ideilor, iar procesul poate conduce la schimbarea judecatilor. Mai mult, discutia si dialogul, chiar tensiunile social-psihologice din comunitati, rezultat al participarii la constructia comuna, al comunicarii si al interactiunii intre competente, pot elimina extremismele, "excitatia ideologica". Aici e cheia progresului. Nu vom vorbi deci despre o comunitate omogena, care exista doar in imaginarul unora, ci de grupari reale, adesea in dispute profesionale, dar si ideologice, in lupta pentru protejarea unor arii de putere. Problematica puterii marcheaza intreaga existenta umana, este esentiala pentru gruparile profesionale, manifestindu-se in diferite forme: dominare, cooperare, autoritate, prestigiu, interes colectiv, supunere, negociere. Conceptul poate fi regasit in majoritatea stiintelor sociale: in filosofie, politologie, sociologie, psihosociologie (grupuri si organizatii). Se regaseste in toate domeniile vietii sociale si profesionale, desemnind numeroase comporta