La sfârşitul anului trecut a început să circule vestea că Zina Dumitrescu ar fi fost aruncată de fiul ei într-un azil de bătrâni sordid.

Acolo ar sta în mizerie, uitată de lume. Fiul nerecunoscător pleca în Elveţia, probabil la schi. Unii gazetari au aflat că fiul i-ar fi luat mobilul, cu alte cuvinte i-ar fi tăiat orice legătura cu lumea. Alţii au interogat vecinii ei, consemnând revolta acestora faţă de neputinţa unei “bătrâne".

Lumea mondenă s-a inflamat. Cei care spun de toate pe la emisiunile de profil au început un fel de revoltă. Se punea problema unui comitet de urgenţă cu liste pe care să se consemneze ajutoarele strânse. Probail asta s-ar fi şi întâmplat dacă un alt eveniment, cum se întâmplă la noi, nu ar fi polarizat atenţia întregii ţări.

Zilele trecute fiul Zinei Dumitrescu a fost invitat la emisiunea “Acces direct" şi mama lui a intervenit prin telefon.

I-am cunoscut pe cei doi. Cu Cătălin Negreanu am fost coleg la ziarul “Ziua" unde el coordona sectorul de P.R. Toţi colegii îl iubeau şi îl apreciau mai cu seamă pentru buna lui creştere. Fetele cred că aveau şi alte motive pentru că este un bărbat foarte bine, ceva între serie mică şi unicat. Pe Doamna Zina am întâlnit-o la Roma, în anul 2005, la nunta lui Adrian Mutu. Am făcut împreună un drum cu autocarul, ne-am nimerit alături şi am bârfit tot ce mişca. A venit vorba şi despre Cătălin, mai ales că eu şi el fusesem colegi. Am fost plăcut surprins de câte ştia despre el şi în ce relaţii bune erau. Poate mai corect spus este, în relaţii normale.

Ştiind toate aceste lucruri Campania din presă despre exilarea Damnei Zina şi nerecunoştinţa fiului m-au mirat. S-ar putea, m-am gândit, ca oamenii să se fi schimbat, deşi modificarea părea prea mare.

Emisiunea “Acces direct" m-a liniştit. Doi oameni normali , mama şi fiul, au răspuns cu maximă