Aproape două decenii, Mircea Ghitea a lucrat ca inspector de mediu, prima oară la Agenţia pentru Protecţia Mediului, apoi la Garda de Mediu, instituţie pe care a condus-o chiar de la înfiinţare.
În 2007 a devenit prefect, iar doi ani mai târziu şeful Direcţiei Tehnice din Primăria Oradea, structura municipalităţii cu cel mai vast sector de activitate, care coordonează lucrări la drumuri, spaţii verzi, şi care - totodată - gestionează şi problemele de mediu, de transport local ori cele generate de câinii găsiţi pe străzi, fără stăpân.
Prefectura nu-i ca Primăria
- Aveţi experienţă în mai multe instituţii. Unde v-a plăcut cel mai mult?
- Mi-a plăcut şi la Agenţia de Mediu, şi la Garda de Mediu, unde m-am ocupat de inspecţie, şi m-aş întoarce oricând cu plăcere la Agenţie. Uşor n-a fost nicăieri, pentru că niciodată n-am tratat serviciul ca pe un hobby. Cel mai greu e, totuşi, la Primărie, din cauza multitudinii de activităţi. Cu domnul primar am un element comun, Prefectura, şi am fost de acord că volumul de muncă de acolo e abia 10% faţă de cel de la Direcţia Tehnică.
- Dacă acum aţi conduce Garda de Mediu, pentru ce aţi sancţiona Primăria sau regiile Consiliului Local?
- Nu vreau să dau nimănui sugestii. În domeniile pe care le gestionez încerc să nu dau nimănui ocazia să aplice amenzi.
- De câte ori au venit la dvs. patroni de firme pentru a fi mai îngăduitor? Care sunt activităţile cele mai expuse tentaţiilor?
- Niciodată n-a venit nimeni, probabil fiindcă se ştia că nu-i cazul. Cele mai supuse tentaţiei sunt investiţiile în infrastructura rutieră, dar am încercat să insuflu tuturor angajaţilor acelaşi mod de gândire pe care îl am eu. Când ai bătut palma cu un constructor, nu mai scapi. Va trebui să faci ce îţi cere şi când vrei, şi când nu vrei, dacă o dată ai "pus botul".
Niciodată nu-s prea multe punţi
- An
