Evanghelia de duminică intitulată Duminica Vameşului şi a Fariseului scoate în evidenţă modul în care aceştia înţelegeau că trebuie să se roage la Dumnezeu. Evanghelia pune în contrast cele două rugăciuni, cea a fariseului, care este mândru de faptele sale bune, şi rugăciunea vameşului care se căieşte pentru faptele rele şi îi cere iertare Lui Dumnezeu.”Din primele cuvinte se vede mândria fariseului. El nu se roagă pentru a-i mulţumi pentru că i-a dat sănătate şi îi spune că nu este la fel ca şi ceilalţi. Numai pe sine se vede drept şi bun. Se laudă cu faptele lui înainte lui Dumnezeu, care cunoaşte ascunzişurile inimilor noastre. Este ca şi cum am spune iată ce am făcut Doamne. Plăteşte-mi. Vameşul oftând şi suspinând spune Dumnezeule fi milotiv cu mine păcătosul. Faţă de rugăciunea fariseului compusă din 30 de cuvinte, această rugăciune compusă din cinci cuvinte este ca o telegramă, făcută după îndemnul Mântuitorului care spunea când vă rugaţi nu spuneţi multe ca păgânii. Vameşul se vede numai pe el, cu păcatele lui şi ştie că nu are voie să judece în viaţă pe alţii. Aceasta este smerenia. A te socoti drept şi a te socoti mai drept decât altul înseamnă mândrie. Or mândria nu-i place lui Dumnezeu şi nici oamenilor ”, le-a predicat enoriaşilor ÎPS Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, prezent la oficierea Sfintei Liturghii la Biserica cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Târgu-Mureş.”Fără smerenie este cu neputinţă să fim plăcuţi lui Dumnezeu şi nimic bun nu putem săvârşi fără ajutorul lui Dumnezeu pentru că tot ceea ce avem este de la Dumnezeu. Oamenii mândri se aseamănă plopilor înalţi, dar seci, iar oamenii smeriţi pomilor mici dar încărcaţi cu rod”, a mai spus ÎPS Irineu.

Evanghelia de duminică intitulată Duminica Vameşului şi a Fariseului scoate în evidenţă modul în care aceştia înţelegeau că trebuie să se roage la Dumnezeu. Evanghelia pune