România ar putea adopta deficitul structural de 0,5% imediat sau la intrarea în zona euro. Chestiunea se discută azi la Cotroceni.

Liderii partidelor politice se întâlnesc astăzi cu preşedintele, la Palatul Cotroceni, pentru consultări legate de Acordul interguvernamental, asupra căruia au căzut de acord 25 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii, la Consiliul European de lunea trecută.

Miza nu ar fi legată de acceptarea sau nu a Acordului, de către liderii partidelor - este de aşteptat ca ei să îl susţină - cât mai ales de angajamentele pe care România şi le va lua, pe termen scurt şi mediu. Acordul este constrângător pentru statele din eurozonă - deficit structural de cel mult 0,5 la sută, control la nivel european asupra bugetelor naţionale, mecanisme automate de sancţionare a derapajelor bugetare. El oferă însă o marjă de manevră destul de largă membrilor care nu au adoptat - sau nu au adoptat încă - moneda unică. Aceştia pot să decidă singuri care dintre prevederile Acordului şi le asumă înainte de aderarea la zona euro.

Ce deficit ne putem permite?

„Miza discuţiilor va fi legată de prevederile Titlului 3, privind deficitul bugetar, şi Titlului 4, privind coordonarea politicilor economice. Acestea pot să fie aplicate fie imediat, fie de la momentul aderării la zona euro. Asupra acestor chestiuni urmează să se ia o decizie", spune ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban.

Preşedintele Băsescu susţine aplicarea prevederilor Acordului de la bun început şi nu în momentul intrării în zona euro. O adoptare a prevederilor Titlurilor 3 şi 4 de-abia la adoptarea monedei comune „este furt de căciulă, pentru că la intrarea în zona euro tot plăteşti", a afirmat preşedintele săptămâna trecută.

Există însă şi voci care pun sub semnul întrebării utilitatea adoptării prea din timp a unui deficit structural strâns. „Economii emerge