Noul preşedinte al Finlandei este domnul Sauli Niinistö, candidatul partidului conservator Coaliţia Naţională, care a câştigat cu 62,6%. Sauli Niinistö îşi va prelua postul la 1 martie.

Corespondentul RFI la Helsinki, Denisa Udroiu:

Acum şase ani, el a pierdut cu numai câteva procente faţă de preşedintele care îşi încheie mandatul, doamna Tarja Halonen. În mod obişnuit, în Finlanda, rezultatele sunt foarte apropiate, dar duminică seară diferenţa a fost de peste 20%, adică circa 700.000 de voturi. Prezenţa la vot a fost de aproape 70%, cea mai scăzută din 1950 încoace.

Aceasta se explică prin două fapte unice în istoria Finlandei: mişcarea de stânga nu a avut un candidat în turul doi, lăsând votanţii de stânga fără reprezentant, şi prezenţa primului candidat care îşi asumă în mod deschis homosexualitatea.

Mesajul acestei alegeri a fost toleranţa, au spus ambii participanţi, precizând că rezultatele arată că Finlanda este mai tolerantă decât părea după alegerile parlamentare de anul trecut, când dreapta naţionalistă a primit un număr record de voturi.

„Alegerile nu vor duce la o revoluţie în Finlanda”, a spus presei noul preşedinte, în minutele care au urmat confirmării sale. El a precizat că relaţiile cu vecinii, în primul rând cu Rusia, trebuie dezvoltate în viitor şi întărite relaţiile economice, turistice şi schimbul de expertiză. Deşi nu depinde de preşedinte, care are un rol mai mult onorific, este foarte important „să nu lăsăm sărăcia să progreseze în Finlanda”, a mai spus el.

Sauli Niinistö, 63 de ani, absolvent de drept şi avocat de profesie, a fost ministrul de Finanţe cu cel mai lung mandat, de şapte ani, şi a deţinut alte poziţii precum ministru al Justiţiei timp de un an, preşedinte al partidului, membru al Parlamentului, apoi preşedinte al Parlamentului. Cunoscut pentru poziţia sa pro-europeană şi pro-NATO, Niinis