Deşi ne îndeamnă să nu punem preţ pe bunurile lumeşti, liderii religioşi îşi apără privilegiile.
De când a început criza, în 2008, şeful celei mai mari biserici creştine din lume, Papa Benedict al XVI-lea, tot predică, în intervenţiile sale publice, că banii nu înseamnă nimic, că nu ar trebui să înrobească oameni şi societăţi.
Dar acest îndemn nu este luat în seamă şi de Biserica Romano Catolică din Italia, care este în subordinea Papei, şi care nu vede cu ochi buni intenţia noului guvern italian, condus de Mario Monti de a-i cere să plătească taxe pe proprietăţi, cel puţin pe cele cu destinaţie comercială. Biserica italiană deţine circa 65.000 de clădiri - 50.000 de catedrale, biserici şi capele - dar şi 11.000 de şcoli, universităţi şi biblioteci, 5.000 de spitale, clinici şi alte proprietăţi comerciale, toate scutite de taxe. Papa Benedict al XVI-lea propovăduieşte cumpătarea Foto: Reuters
Biserica italiană e putred de bogată, scrie cotidianul britanic „The Telegraph". Potrivit unei mari agenţii imobiliare, Gruppo Re, o cincime din proprietăţile publice din Italia sunt controlate direct sau indirect de Biserică, ce deţine circa 20% din proprietăţile din ţară, inclusiv Domul din Florenţa. Mănăstirile, de exemplu, practică tarife de hotel de patru stele de la persoanele pe care le cazează, dar sunt scutite în prezent de taxe. Până şi Comisia Europeană s-a sesizat şi a lansat, anul trecut, o investigaţie privind exceptările de la taxe ale Bisericii Catolice Italiene care ar putea încălca legile europene privind ajutoarele de stat. Dacă Executivul european va decide că Italia a încălcat regulamentele europene, guvernul ar fi nevoit să ceară Bisericii să plătească retroactiv taxele de la care a fost scutită.
Legea care scuteşte orice proprietate a Bisericii italiene de taxe datează din 1982, şi a argumentat că este îndreptăţită să fie tr