Premierul irlandez Enda Kenny are de ce să se bucure: Fondul Monetar Internaţional a acceptat ca Irlanda să transfere, de acum înainte, o parte substanţială a banilor rezultaţi din privatizare către crearea de locuri de muncă. Până acum, banii trebuiau direcţionaţi către reducerea îndatorării ţării, scrie "Le Monde".
"E o schimbare importantă a poziţiei trocii faţă de ce se întâmpla când am demarat negocierile", a explicat Enda Kenny. De când Irlanda a intrat sub asistenţa FMI, a Comisiei Europene şi a Băncii Centrale Europene, în noiembrie 2010, privatizările erau menite să reducă datoria ţării, considerată nesustenabilă, de aproape 120% din Produsul Intern Brut (PIB).
FMI a decis astfel, într-un final, să ţină cont şi de indicii de creştere economică (spre zero în cazul Irlandei) şi să relaxeze ritmul consolidării bugetare pentru statele aflate în dificultate.
"Troica" şi-a exprimat încrederea în guvernul de centru-stânga al Irlandei. "Irlandezii au obţinut aceste marje de manevră şi asta va continua cât timp vor îndeplini obiectivele programului de asistenţă", potrivit unor surse din anturajul comisarului european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn.
Dacă Grecia şi Portugalia au probleme în a-şi respecta angajamentele, Irlanda a mers mai bine decât se aşteptau creditorii săi. Irlanda a primit un împrumut d eurgenţă de 85 de miliarde de dolari. În 2011, deficitul Irlandei a fost redus la 10% din PIB, mai puţin chiar decât cel estimat. Sectorul bancar, al cărui faliment a grăbit prăbuşirea economiei, este pe cale de a fi restructurat. Iar motorul economiei Irlandei (acum ceva vreme "tigrul celtic") - exporturile - şi-au revenit.
Marea problemă rămâne însă şomajul. Cuplată cu o crşetere economică slabă, fenomenul ameninţă de fapt chiar obiectivul programului FMI: reducerea datoriei. Previziunea de creştere economică pentru Irl
