Analiştii chestionaţi de „Adevărul“ consideră că măsurile solicitate de FMI vor împiedica o creştere economică sustenabilă, întrucât nu sunt corelate cu realităţile financiare din România.
Fondul Monetar Internaţional a bifat zilele trecute încă o evaluare a acordului de tip preventiv semnat cu Guvernul român. Experţii au plecat fluturându-ne ideea că stăm mai bine decât restul Europei, dar că plătim preţuri mici la energie şi gaze. Astfel că liberalizarea pieţei de electricitate trebuie să înceapă în perioada următoare şi să se încheie în 2017. În schimb, „este cam devreme să vorbim de creşterea salariilor şi a pensiilor", a spus Jeffrey Franks, şeful misiunii.
Când i s-a amintit că există un indicator numit „putere de cumpărare" şi că analizele consultanţilor au arătat că abia în 2020 populaţia îşi va permite preţuri ca în UE, Franks a spus că, la acest capitol, FMI şi Guvernul au păreri diferite. Tot el a precizat că, anul acesta, creşterea economică a ţării (1,5-2%, faţă de 1,8-2,3%, cât estima anterior) se va datora consolidării consumului intern, întrucât UE va intra în recesiune şi nu ne mai putem baza pe exporturi.
De ce nu creşte consumul intern
Analiştii chestionaţi de „Adevărul" susţin însă că discursul lui Jeffrey Franks din conferinţa de presă de la finalul vizitei nu are nimic în comun cu realităţile economice ale ţării. În ceea ce priveşte creşterea consumului intern, pe care se bazează Franks, Liviu Voinea, director executiv al Grupului pentru Economie Aplicată, îi aminteşte oficialului FMI că proiectul de buget pentru acest an prevede o creştere a consumului mai mică decât cea a PIB-ului. „Pentru a fi consumul intern un factor de creştere economică, ar fi nevoie de o creştere semnificativă fie a cheltuielilor publice, or noi facem exact contrariul, fie o creştere de salarii şi pensii, care este posibilă acum, dar nu este sănă
