Şomaj un pic mai mic decât media europeană, un curs valutar stabil şi un deficit rezonabil dacă ne raportăm la situaţia altor state este ceea ce lasă în urmă guvernul Boc, la început de an 2012. Însă la toate acestea se adaugă nemulţumiri ale populaţiei care a refulat prin ieşirea în stradă, salarii tăiate şi pensii îngheţate.

Bugetul pentru 2012 a pornit pe un deficit bugetar de 1,9% şi o creştere economică prognozată de 2,1% anunţa la sfârşitul anului trecut fostul premier Emil Boc, odată cu adoptarea proiectului de buget pentru 2012. La începutul lunii februarie, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere uşoară prognoza de creştere economică a României pentru acest an de la 1,8-2,3% la 1,5-2%, dar nu exclude în continuare posibilitatea ca PIB să urce cu mai mult de 2%.

Ce va susţine creşterea economică?

Prognoza de creştere economică pentru acest an s-a bazat, potrivit guvernanţilor, în mare măsură pe investiţii şi mai puţin pe un nou avânt al exporturilor. Toate acestea deşi exporturile româneşti au înregistrat în 2011 al doilea an consecutiv de creştere istorică.

Probleme cu care se va confrunta economia globală în 2012 şi care vor afecta şi zona euro vor da cu siguranţă multe bătăi de cap următorilor guvernanţi care vin la conducere după demisia guvernului lui Emil Boc.

Disponibilizările masive, tăierile de salarii şi îngheţarea pensiilor au fost măsuri antipopulare care au condus inclusiv la ample proteste de stradă, dar prin care foştii guvernanţia au reuşit să ţină în frâu deficitul bugetar. Aplicate mai mult sub presiunea instituţiilor financiare internaţionale, măsurile de reducerea a aparatului bugetar supradimensionat vor trebui să continue, conform unui calendar deja anunţat.

Până în prezent, peste 190.000 de bugetari au fost dsponibilizaţi, iar la sfârşitul anului trecut, ministrul Muncii declara că în 2012