Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş a lansat un semnal de alarmă cu privire la efectele necultivării terenurilor. Conducerea instituţiei avertizează populaţia că pârloagele reprezintă un pericol nu numai pentru culturile agricole învecinate, ci şi pentru sănătatea populaţiei.
Buruienile, efect nociv asupra mediului şi omului
Numărul hectarelor de terenuri agricole nelucrate a crescut considerabil în România, în ultimii ani, acestea devenind pârloage.
În Timiş, această suprafaţă a crescut cu 150.000 de hectare. Dacă în 1990 suprafaţa cultivată era de 550.000 de hectare, în 2011 aceasta a ajuns la 400.000 de hectare. Oficiali ai Direcţiei Agricole Timiş spun că vina o au în principal speculanţii imobiliari, care au scos foarte multe suprafeţe din circuitul agricol. Pe aceste terenuri lăsate în paragină s-au înmulţit buruienile. Acestea, nu numai că produc pagube însemnate culturilor agricole învecinate, dar sunt o sursă permanentă de boli şi dăunători greu de controlat, avertizează conducerea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Timiş. „Pârloagele influenţează negativ culturile agricole învecinate, prin reducerea cantitativă şi calitativă a recoltelor, îngreunarea îngrijirii culturilor şi a recoltării, prin creşterea preţului de cost pentru uscarea cerealelor, având efecte toxice pentru om şi animal, dar şi prin găzduirea, favorizarea şi transmiterea bolilor şi dăunătorilor plantelor”, explică Tiberiu Lelescu, directorul executiv al D.A.J. Timiş. Potrivit acestuia, o altă trăsătură a buruienilor, pe lângă efectul nefast pe care îl au asupra culturilor agricole învecinate, este influenţa negativă asupra mediului înconjurător şi, de aici, bineînţeles, şi asupra omului, mai ales prin cantitatea mare de polen pe care o emană în aer, în perioada inflorescenţei, explicându-se astfel creşterea de la an l
