Premierul Emil Boc şi-a anunţat demisia în această dimineaţă, depunând totodată mandatele miniştrilor din cabinetul său, iar liderii opoziţiei cer declanşarea alegerilor anticipate.
Mecanismul legal de declanşare a alegerilor anticipate este însă unul de durată, complicat şi care depinde în mare parte de decizia preşedintelui Traian Băsescu.
Există două căi pentru a declanşa anticipatele, una prevăzută de Constituţie şi alta provocată de un "pact politic" între toate partidele.
1. Demiterea Guvernului şi respingerea de Parlament a doi premieri propuşi de preşedinte, în termen de 60 de zile.
Constituţia prevede că dizolvarea Parlamentului se poate face de către Preşedinte numai în anumite condiţii: el se înţelege cu şefii celor două Camere, cu şefii grupurilor parlamentare şi, numai după ce Parlamentul eşuează de două ori în termen de 60 de zile să ratifice un nou guvern, Preşedintele poate cere dizolvarea Parlamentului. Acest lucru duce la declanşarea alegerilor anticipate.
Trebuie subliniat că dubla respingere a premierului propus de Preşedinte, de către Parlament, trebuie să aibă loc în intervalul de 60 de zile prevăzut de Constituţie, altfel procedura poate fi reluată de la capăt.
Mai mult, această procedură depinde în mare măsură de voinţa preşedintelui Traian Băsescu, pentru că în Constituţie scrie că preşedintele "poate" declanşa anticipatele, nu este însă şi obligat să o facă.
2. Demisia în bloc a Parlamentului
Această procedură nu este prevăzută în vreo lege şi nici în Constituţie, însă l-ar forţa pe preşedintele Traian Băsescu să declanşeze alegerile anticipate, pentru că practic nu ar mai exista Parlament. Unii parlamentari ai USL au început deja să recurgă la gestul demisiei în alb, însă nu există o decizie unitară la nivelul Opoziţiei. Liderii USL au ales calea "grevei parlamentare", procedură al cărei s
