România are acum un prim-ministru interimar, în timp ce la Palatul Cotroceni se desfăşoară luni consultări între preşedinte şi partidele parlamentare. Care sunt paşii care vor fi urmaţi până când România va avea un nou Guvern?

Sunt încă multe necunoscute, pentru că în coaliţia aflată la putere unii vor premier politic, alţii un tehnocrat, în timp ce Opoziţia vrea doar alegeri anticipate.

În orice caz, potrivit procedurii, un prim-ministru interimar nu poate sta mai mult de 45 de zile în funcţie. Acest termen cu siguranţă că nu va fi atins, deoarece şeful statului a anunţat deja consultări cu partidele politice şi probabil că va face repede o nominalizare pentru un prim-ministru. Acesta are zece zile la dispoziţie pentru a forma o echipă şi a cere un vot de încredere în Parlament. Dacă e acceptat, atunci avem un Guvern până la toamnă, când vor fi alegeri la termen. Dacă e respins, atunci se reia procedura cu un nou candidat. Dacă şi acesta e respins, sunt convocate alegeri anticipate.

Dorite de Opoziţie, alegerile anticipate nu pot avea loc însă imediat. În primul rând, legea permite un răstimp de 60 de zile între prima solicitare de învestitură şi declanşarea procedurilor de alegeri anticipate. Apoi, legea spune că data alegerilor trebuie anunţată cetăţenilor cu cel puţin 90 de zile înaintea zilei votului. Dacă adunăm cele două termene, se ajunge la 150 de zile, ceea ce înseamnă cam cinci luni, din acest moment. Evident că în funcţie de voinţa actorilor politici şi a preşedintelui, acest termen ar putea fi scurtat.

E foarte important cum va reacţiona şi Parlamentul atunci când un nou prim-ministru va veni cu o nouă echipă guvernamentală. Chiar dacă partidele vor primi consemne de vot, există în clipa de faţă destule mişcări centrifuge, mai ales în formaţiunile aflate în zona puterii.

România are acum un prim-ministru interimar, în