Nu există popor în lumea asta care să-şi crucifice sau să-şi mucifice idolii, ca să împrumut un termen la modă, aşa cum suntem noi, românii.

Nu contează domeniul de activitate din care provine respectiva persoană, originile, performanţele, impactul extern, nimic. Nimic din toate astea, care sunt considerate defecte, nicidecum calităţi. Mult mai important e că persoana a depăşit media, a ieşit din tipare, şi, ca atare, trebuie readusă pe calea cea "dreaptă".

Nu trebuie să avem astfel de exemple. Ne sunt de ajuns "supervedetele" pe care televiziunile şi presa de scandal, dar din păcate nu doar ele, ni le scot în faţă cu o agresivitate cel puţin dubioasă. Gigi Becali, Mitică Dragomir, Meme (am auzit că aici avem două personaje), Borcea, şi asta ca să mă rezum doar la sport.

Îmi povestea ieri o profesoară de istorie că a încercat să scoată din monotonie o clasă de liceu, mult prea plictisită de cotidian. "Vă dau drumul, vă promit, dacă îmi răspundeţi la câteva întrebări", le-a zis profa. Liceenii au ciulit urechile. Au urmat întrebări de genul "Unde a fost proclamat domn al celor două principate Alexandru Ioan Cuza?" sau "Cum o chema pe soţia lui Cuza?". Aceasta din urmă i-a iritat pe liceenii care deja îşi scoseseră ţigările şi celularele din genţi. "Bine, spuneţi cine a fost soţia lui Liviu Vârciu?", a contraatacat profesoara. "Haideţi, doamnă, vă bateţi joc de noi? Ce dracului, toţi ştim că asta e Adelina Pestriţu", după care au putut pleca. Jur că nu ştiam răspunsul la ultima întrebare. Ştiu, e ignoranţă...

Acum mai bine de un an, mă aflam, în excursie, într-un sat din Turcia. Şirince se numeşte. Acum patru sute de ani, satul Şirince era locuit de greci. După un schimb de populaţii, Şirince a ajuns să fie ocupat exclusiv de turci, cei care au avut inspiraţia să nu schimbe mare lucru. Un tânăr comerciant de papuci turceşti, Mehmet, mă întreabă de