Privirea în alertă. Ochii mari, negri, rotunzi, ca doi tăciuni pe faţa spelbă, patrulează pe un traseu prestabilit: drept înainte – stânga – dreapta. Culcat pe hârtie! Şi iar, drept înainte... Ca într-o misiune de cercetare.
MRU. (Mârâitul Cotrocenilor, care trebuie să demonstreze că leul bătrân încă mai are nişte colţi în gură.) A căpătat un aer uşor cazon. Tuns încă şi mai scurt decât înainte. Stil GI Jane.
Încearcă să emane siguranţă şi putere. Bate cu vorbele în masă: "Ştiu ce am de făcut!", "Voi începe", "Voi consolida"... Viitorul apăsat la persoana I. Elemente de oratorie, cursul scurt. Rigiditatea nu reuşeşte să-i acopere emoţia.
Dintr-o parte, Băsescu îl învăluie cu o privire mândră, gen „mânca-l-ar tata”, ca-ntr-o scenă din Lion King. În junglă s-a născut un moştenitor. Hakuna matata.
Altă scenă de film, pe alt post: Boc, obosit şi nebărbierit, Papillon.
Antonescu, Ponta plus ăla micu’ la emisiunea lui Gâdea. Nu e veselie la Doi ş-un sfert. Antonescu are cearcăne roşii în jurul ochilor. Iar a negociat până târziu. Dar războinic, plin de energie, ca un Red Bull agitat, gata să împroaşte în jur. Ţine microfonul pregătit în mână, ca pe un buzdugan.
Vorbeşte mult, mult. Agitat. A căpătat un tic nou, o figură pasională de tango apaş. Se uită într-o parte, apoi îşi zvâcneşte capul scurt, printr-o impetuoasă rotaţie de gât, pentru a-şi arunca privirea în partea opusă. Fixează câteva secunde interlocutorul, sau un punct pe perete, apoi repetă figura în celălalt sens. Îi lipseşte trandafirul roşu între dinţi.
Ponta, la mijloc. Blazat, plictisit, absent, picior peste picior. E un munte de gheaţă între el şi Antonescu. Un întreg domeniu schiabil. Şarjele oratorice ale colegului nu-i provoacă nici o reacţie. Masca lui Tutankamon e mai expresivă. Colegul Crin atacă turbat, în ismană şi la baionetă, ca la Oituz. Zada
