Reforma în educaţie a început în prima parte a anului trecut, când a intrat în vigoare noua lege a educaţiei şi care a schimbat complet sistemul de finanţare din sistem şi care se face în prezent în funcţie de numărul de elevi şi studenţi, şi nu în funcţie de numărul de cadre didactice.
Această schimbare nu a fost însă bine primită de profesori, care spun că sistemul nu încurajează performanţa, având în vedere că salariile din învăţământ vor fi condiţionate de numărul de elevi sau studenţi.
O altă schimbare majoră a fost în structura de învăţământ, pentru că s-a introdus o clasă pregătitoare înainte de clasa I din ciclul primar, iar elevii vor face cinci ani de gimnaziu (şi nu patru, ca până acum), pentru reducerea ratei abandonului şcolar.
Cu toate acestea, rezultatele slabe înregistrate anul trecut la examenul de bacalaureat (peste 110.000 de absolvenţi de liceu nu au promovat examenul de bacalaureat, adică mai bine de jumătate din total), testele internaţionale care arată că şcoala românească nu stă deloc bine, o reformă începută de ani de zile care nu se mai termină oferă tabloul dezolării în care se mişcă învăţământul românesc.
Sistemul de învăţământ, pentru care statul cheltuie anual peste 2 miliarde de euro, a fost unul dintre cele mai "reformate" sisteme din ultimele decenii: peste 100 de modificări au fost aduse în 20 de ani la legile învăţământului. Procentul de 6% din PIB (129 mld. euro) alocat învăţământului prin lege a fost amânat până după 2014 din lipsă de bani.
"Un exemplu legat de ceea ce lipseşte din sistemul actual de învăţământ îl reprezintă o cutumă care nu se rezolvă de ani de zile şi care se accentuează: de-a lungul timpului, elevii şi studenţii au fost recompensaţi individual prin premii, s-a indus ideea că trebuie să obţii cele mai bune note, să fii cel mai bun din clasă. Nu s-a încurajat dezvoltarea inteligenţ
