Cel mai recent scandal dintre societatea civilă şi autorităţile europene a fost stârnit de controversatul tratat ACTA, semnat în secret de 22 de ţări din UE, inclusiv România. Pe fondul protestelor civice, Polonia şi Slovenia au anunţat că au oprit ratificarea.
Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii (ACTA - Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un tratat internaţional care încearcă să armonizeze standardele internaţionale de protecţie a drepturilor celor care produc muzică, haine şi lucrări protejate de drepturi de autor. Deocamdată, tratatul este doar un document care îngrădeşte confidenţialitatea informaţiilor de pe Internet şi propune soluţii de eradicare a traficului cu bunuri contrafăcute. Primele discuţii la nivelul Parlamentului European, instanţa care decide adoptarea sau nu a tratatului la nivelul statelor semnatare, vor începe în mai, când comisiile de specialitate vor analiza textul proiectului de lege, urmând ca în iunie să se decidă ratificarea lui.
Printre statele europene semnatare ale acordului se numără: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie. Germania, Olanda, Cipru, Estonia şi Slovacia nu au semnat, pe motiv că termenii acordului sunt prea duri. Documentul nu va putea intra în vigoare dacă nu este aprobat la nivelul întregii Uniuni Europene.
Ataşatul comercial al României la Tokyo a semnat, la 26 ianuarie, avizul de aderare din partea statului român, a afirmat ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, care a ţinut să sublinieze că nu el a semnat acordul, deşi ministerul pe care îl conduce este responsabil de acordarea avizului.
Prevederile acordului
Tratatul vizează aplicarea unor „sancţiuni juridice eficiente“ împotriva comercial
