Criza financiară şi capacitatea ei de a spulbera monede, rezerve valutare şi uşurinţa cu care înfăşoară ţările în spirala datoriilor sunt noţiuni greu de perceput de către electorat.
Programul sever de austeritate pe care l-a derulat cu încăpăţânare cabinetul condus de premierul Emil Boc a stabilizat economia, a susţinut moneda naţională şi în general a poziţionat România deasupra valului crizei puternice care macină zona euro. Sunt aprecierile FMI, şi nu numai. Totuşi, austeritatea a consumat până aproape de epuizare răbdarea şi înţelegerea unei populaţii care se bate cu bulgarii pentru primul loc în clasamentul european al sărăciei.
Premierul a înţeles că reformele trebuie să continue, probabil sub bagheta unui tehnocrat, după modelul servit de Grecia şi Italia. „Pentru mine, contează mai puţin că mai rămân pe acest scaun câteva luni în plus până la alegerile din luna noiembrie, dar pentru ţară este extrem de important să avem stabilitate economică şi să putem câştiga împreună cu românii din eforturile noastre comune.“
Pieţele financiare internaţionale au ştampilat stabilitatea economiei româneşti săptămâna trecută, când Ministerul Finanţelor a plasat, pe piaţa americană, o emisiune de obligaţiuni pe zece ani, la costuri convenabile, care ar face să pălească de invidie ţări din zona euro.
„În pofida contextului internaţional dificil, România a înregistrat progrese semnificative şi acest lucru este demonstrat de emisiunea obligaţiunilor în dolari pe zece ani, făcută de România. Deci este foarte important cum pieţele văd România“, a spus, la finalul misiunii de evaluare a acordului preventiv cu FMI, István Székely, negociatorul şef al Comisiei Europene pentru România. „Acest lucru contează, contează ce crede piaţa“, a adăugat Székely. „Ce este excepţional cu privire la programul românesc de care ar trebui să fiţi foarte mândri - este
