Au revenit, en fanfare, Iliescu si PDSR. Urma restauratia. Final de tragedie antica. Nici o victorie electorala nu a fost mai nedatatoare de sperante. Si spiridusul istoriei le va juca o festa: guvernarea ce a urmat i-a orbit si i-a compromis pentru o buna perioada de timp. Odata inlaturat premierul Victor Ciorbea din vointa insumata a presedintelui Constantinescu, a liderilor PD, a grupului de la Brasov din interiorul PNTCD, a caror capetenii se vor "salva" - ghici ghicitoare! - chiar pe listele PD la viitoarele alegeri parlamentare, PNTCD a intrat in vrie. Dezamagirea electoratului a fost atit de mare, incit sanctiunea lui va cadea ca o ghilotina la alegerile viitoare. Nici in visele lor cele mai negre, taranistii nu vor fi intrevazut proportiile dezastrului: de la guvernare, direct in afara Parlamentului. Desemnarea viitorului premier a fost, probabil, una din cele mai neinspirate masuri luate vreodata de un partid, in istoria politica a tarii. Conjuratii aveau nevoie de un Mitica de Bucuresti, smecher, bun la toate si la nimic. Radu Vasile era exact opusul sobrului Victor Ciorbea. De la prima sa iesire la rampa, impresia a fost socanta. Marea alianta, gindita si condusa cindva de Senior, scotea la inaintare un belfer penibil si sfertodoct, in ciuda titlurilor universitare, de o revoltatoare superficialitate, dar, vorba romanului impartial, "de-al nost, din popor". Partidul ce l-a propulsat uitase complet ca nu gloata l-a adus la putere, ci chiar elitele tarii, adica oamenii cei mai instruiti, mai responsabili si mai dedicati interesului national din toate categoriile sociale. Desi il dispretuia profund, presedintele Constantinescu l-a acceptat, din motive pe care nu le-a explicat niciodata coerent. Nu e greu sa intrevezi insa presiunea liderilor PD, slabiciunea conducerii taraniste, paralizata in fata manevrelor oneroase ale unui grup de soc si, nu in ultimul rin