Boc – sacrificatul anului, găselniţa pedelistă dedicată Pieţei, care strigă Jos Băsescu!
Observaţi mişcarea şmecherească a pedeliştilor şi a primei pedeliste a ţării. Cum ştiu ei să facă bici din înfrângeri, şi cum îl pun să şi trosnească. Cum se unduiesc ei, cum se iţesc pe micile ecrane şi se dau în bărci. Ce surâs de Giocondă are Udrea, câtă siguranţă, cât prestigiu! Maestra croşetatului. Cum o gratula Baconschi? Inteligentă, frumoasă, tenace... anduranţă la mediul general dezgustător al politicii româneşti... n-o deranjează vecinătatea oamenilor de valoare. Omul de valoare era el.
Sigur că da, ei ştiau că va pleca Boc, doar ei l-au împins în poalele Ciclopului, dar au vrut să ne facă o surpriză. Misterioşii mitocani din partid, ospătarii-miniştri, mârlanii cu mustaţă care şi-au reactivat obrăznicia, după ce în primele zece zile de proteste nu-i zăreai, nu-i auzeai, abia se iţeau de după perdele, ca Eftimiţa şi Leonida când le trecea revoluţia pe sub geam.
Azi, ei, sforarii l-au scos pe Boc erou. Boc a salvat România din criză, acum ei salvează partidul de Boc. Boc va fi din ce în ce mai important prin lipsă. Viaţa merge mai departe, vorba steliştilor bătuţi măr de formaţia din Chiajna. Marea rostogolire e în desfăşurare, Boc nu va mai conta pentru nimeni, nici pentru primăria din Răchiţele.
Pe la colţuri, mehenghii îşi freacă palmele, piticul tăietor de panglici le fripsese partidul, l-a îngropat, încât abia i se mai văd procentele firave din firul ierbii.
Potrivit apucăturilor, caracterului şi a oamenilor de valoare din partid, pedeliştii dedică Pieţei demisia lui Emil. Ei salvaseră România, dar uitaseră de oameni, ca să vezi, tu, fată! La fel de aroganţi, de incapabili, de incompetenţi, de cinici.
Demisionarii: Igaş, frate de cruce cu minus zero grade şi limba maternă; Ialomiţianu – finanţistul european al a
