Unul dintre cele mai mari proiecte din sectorul energetic ale acestei guvernări, înfiinţarea celor două companii naţionale, care trebuia să devină jucători regionali, a rămas pe hârtie. Acum, Ministerul Economiei lucrează la înfiinţarea a două mari complexuri energetice termo, care vor regrupra marile termocentrale din bazinul Olteniei cu minele de cărbuni şi care vor fi vândute unor investitori strategici.
Diferenţa dintre planul iniţial al guvernului, care prevedea crearea unor companii care să aibă puterea de a ieşi peste graniţe prin achiziţii, şi ce a mai rămas din el după "sfaturile" FMI este uriaşă. Poate că acesta este cel mai mare eşec al guvernului Boc în sectorul energetic, faptul că în aceşti ani nu a reuşit să reorganizeze piaţa, fiind obligat acum, sub presiunea FMI, să dea din nou startul vânzărilor de active strategice.
Un alt obiectiv asumat al guvernului Boc pentru sectorul energetic a fost realizarea unei strategii pentru acest domeniu care învârte miliarde de euro. Nici acum însă, România nu are un proiect aprobat de strategie energetică. Stimularea dezvoltării unor noi capacităţi de producţie de energie electrică, în special reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, a rămas în continuare un plan. La Cernavodă, lucrările ar fi trebuit să înceapă în 2010, dar şi acum statul încearcă să atragă investitori după ce a pierdut patru dintre cele şase companii interesate iniţial de acest proiect.
La Tarniţa-Lăpuşteşti în martie ar trebui selectat investitorul, deşi iniţial s-a anunţat că în februarie 2012 compania de proiect urma să fie înregistrată. Un alt obiectiv era identificarea unui amplasament pentru o nouă centrală nucleară. Şi el a rămas tot pe hârtie. Investiţiile în creşterea depozitelor de înmagazinare a gazelor şi a capacităţii de extracţie se aflau şi ele pe lista de obiective, dar iarn
