Actualul ministru interimar al Apărării se va regăsi şi pe listele cabinetului Ungureanu, care urmează să fie votate în Parlament. Oprea se va afla la cârma aceluiaşi minister. De când PSD l-a forţat să demisioneze, lui Oprea i s-au deschis drumurile către ministere.
Gabriel Oprea a absolvit în 1983 Şcoala Militară de ofiţeri din Sibiu, iar până în 1990 a fost ofiţer economist în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, mai apoi a devenit ofiţer de justiţie militară. În 2001 a obţinut gradul de general de brigadă cu o stea.
În 2003, primul ministru Adrian Năstase l-a numit în funcţia de prefect al municipiului Bucureşti, iar un an mai târziu, Oprea a devenit ministru delegat pentru administraţie publică.
La un an după intrarea sa în PSD, Oprea va obţine la alegerile pentru legislativ din 2004 un loc în Camera Deputaţilor. În 2008 a fost ales din nou deputat şi în acelaşi an a obţinut funcţia de ministru de Interne în primul guvern Boc. Cu toate acestea, în urma numirii chestorului de poliţie Virgil Ardelean, Oprea a stârnit nemulţumiri în cadrul PSD. Colegii de partid au criticat obişnuinţa ministrului de a numi secretarii de stat fără a consulta partidul.
Oprea a ripostat acestei acuze invocând Constituţia şi interesul naţional: „Decizia de a-l numi pe Ardelean îmi aparţine, pentru că legea prevede că propunerea şi revocarea din funcţie a unui secretar de stat o face ministrul. Dincolo de orice interes, stau interesele naţionale", explica Oprea, în ianuarie 2009.
În urma acestui scandal, Oprea a demisionat din funcţia de ministru de Interne şi a părăsit PSD. A activat o perioadă ca independent, până când, în aprilie 2010, reuşeşte să înfiinţeze, împreună cu Cristian Diaconescu, o nouă formaţiune politică numită Uniunea Naţională pentru Progresul României. Uniunea a susţinut cel de-al doilea guvern Boc, obţinând astfel portofoliul M
