O farfurie cu ciorba calda, din care se ridica aburi bine mirositori de verdeturi amestecate cu celelalte ingrediente din oala, e tot ce poate fi mai bun si mai sanatos dupa o zi petrecuta mai mult pe drumuri, in frig, viscol si ninsoare. Chiar si nutritionistii recomanda ca in perioadele foarte reci, ca cea pe care o traversam acum, sa servim macar o masa calda pe zi. La noi, la romani, ciorba nu prea lipseste de pe mesele familiilor care doresc sa se hraneasca sanatos si in spiritul traditiei noastre.

Ciorba se prepara prin fierberea de bucati de carne de dimensiuni mici, legume, diverse verdeturi aromate, se acreste, dupa preferinta cu bors, otet sau suc de lamaie, si se drege cu ou, smantana sau iaurt, asta in functie si de obiceiurile zonei sau ale casei. Verdeturile aromate cel mai des folosite pentru gustul deosebit al ciorbelor noastre sunt leusteanul si cimbrul, insa putina lume stie ca aceste doua plante au si calitati vindecatoare.

Despre cimbru aflam ca, inainte de a fi utilizat in bucatarie, ca planta aromata in diferite preparate culinare, a fost folosit in Egipt, in procesul de mumificare. Asa au constatat vechii egipteni ca cimbrul poate fi folosit cu succes si la conservarea alimentelor.

Ceaiul din cimbru indulcit cu putina miere trateaza tusea si durerile de gat. Se pot bea doua - trei ceaiuri pe zi. De asemenea, in combinatie cu busuiocul, menta si valeriana, cimbrul poate fi folosit in inhalatii de catre persoanele care sufera de sinuzita.

Despre crizele de epilepsie cercetatorii spun ca ar putea fi mai rare sau chiar evitate daca suferinzii ar bea pe tot parcursul anului ceai de cimbru, in cure de cate trei saptamani, cu pauze de zece zile.

Leusteanul a fost descoperit demult de locuitorii din nordul Italiei, care l-au folosit in bucatarie, pentru aroma lui puternica, dar si ca planta vi