La ora la care este redactat acest articol, rezultatele consultărilor de la Cotroceni, ca şi numele noului prim-ministru sunt încă pure speculaţii.

Demisia premierului Emil Boc a fost însoţită de un mesaj al acestuia pentru români, cărora le-a mulţumit pentru că „au fost aceia care, cu adevărat, au salvat România“, subliniind că ştie că, prin măsurile luate, i-a „necăjit“ pe foarte mulţi. Probabil că nu la fel de mulţi necăjiţi vor fi ca urmare a retragerii sale, în frunte cu opoziţia, care a anunţat deja că se duce la consultările de la Cotroceni numai cu mandat privind alegerile anticipate.

Cu toate că, la Bruxelles, aceeaşi opoziţie se dusese săptămâna trecută cu un mesaj disproporţionat, dorind să demaşte dictatura de la Bucureşti, mediile internaţionale au reacţionat astăzi moderat la auzul demisiei lui Emil Boc, deşi agenţiile de ştiri au reţinut detalii despre modificările la nivel guvernamental. Agenţia Reuters notează în acest sens că demisia lui Emil Boc ar fi consecinţa mişcărilor de protest susţinute de opoziţie, dar subliniază că Fondul Monetar Internaţional a dat asigurări conform cărora acordul cu autorităţile de la Bucureşti nu va avea de suferit. Reuters citează declaraţia reprezentantului FMI, Jeffrey Franks, care a afirmat după aflarea veştii privind demisia lui Emil Boc că „nu vede un motiv pentru care acest lucru să aibă un efect asupra acordului. Avem toată încrederea că acordul va continua“.

„În vreme ce opoziţia de stânga cere alegeri anticipate, imposibilitatea obţinerii unei majorităţi conduce către concluzia că preşedintele, provenit din acelaşi partid de centru-dreapta ca şi Emil Boc, nu va avea dificultăţi în obţinerea unui vot favorabil pentru viitorul nominalizat la funcţia de prim-ministru“. Analiza Reuters pare că nu ia în calcul însă un element fundamental şi de noutate în peisajul politic din aceste zile, anu