Jocul durează de aproape doi ani: Atena se preface că se conformează cu exigenţele creditorilor şi partenerilor săi şi aceştia se fac că ar crede angajamentele sale. Dar în timp ce spectrul intrării în incapacitate de plată se apropie, farsa grecească nu mai poate dura, scrie un editorialist în ziarul spaniol El Mundo, preluat de presseurop.eu.
Potrivit publicaţiei, preţul pentru adoptarea unor reforme credibile în Grecia este din ce în ce mai mare. Se repetă situaţia de aproape doi ani, când se apropia momentul ca Atena să rămână fără bani, ceea ce se va întâmpla foarte probabil în martie, iar Uniunea Europeană va trebui să-i injecteze din nou resurse în venă.
"Toată lumea ştie cum se joacă grecii cu focul. Dar asta nu pare să intereseze pe nimeni, mai ales pe greci. Guvernul lui Lucas Papademos, un tehnocrat care se presupunea că va avea sprijinul tuturor partidelor pentru a adopta deciziile dificile pe care Giorgios Papandreou nu îndrăznea să le ia, s-a dovedit la fel de imobil ca şi predecesorul său", scrie ziarul spaniol.
Incapacitatea de plată, o opţiune tot mai realistă
Troika, formată de FMI, Banca Centrală Europeană (BCE) şi Comisia Europeană, a ameninţat cu "torturile infernului" guvernul grec pentru ca să accepte să concedieze 15.000 de funcţionari în acest an, cu scopul de a-şi reduce deficitul. Grecia are peste 700.000 de funcţionari publici la 11 milioane de locuitori şi a promis să-i reducă la 150.000 până în 2015. "Dar o face cu viteza melcului. De fapt deja se angajase să reducă 32 000 de posturi anul trecut care în final au fost doar 2.000", mai scrie El Pais.
Sunt trei principii pe care Germania le apăra ca fiind sacrosancte: "no bail out" (fără salvare), "no default" (fără intrarea în incapacitate de plată) şi "no exit" (fără ieşire din zona euro). Primul a fost deja încălcat în 2010, când
