Până și grecii au început să creadă că falimentul este singura soluție pentru ieșirea din actuala situație economică dezastruoasă a țării. Sursa: Reuters

Profesorul de economie Yanis Varoufakis a declarat, la CNBC, că ajutorul extern primit de eleni de la instituțiile financiare nu pare a avea niciun rezultat. "Acest ajutor extern nu este, în mod cert, un răspuns pentru Grecia, pentru zona euro sau pentru lumea întreagă. Grecia ar trebui să intre în faliment imediat, fără nicio discuţie despre ieşirea din zona euro. Este o problemă clasică de faliment, ce durează deja de doi ani", a spus profesorul de la Universitatea din Atena.

Primul ajutor financiar acordat Greciei pentru a se evita intrarea în incapacitate de plată s-a ridicat la 110 miliarde de euro. Acum se negociază un al doilea pachet de finanțare de 130 de miliarde de euro, însă potrivit unor surse acesta ar putea urca la 145 de miliarde de euro. "Singurul motiv pentru a lua noi împrumuturi este să crezi că procedând astfel poţi în final plăti. Nu putem şi toată lumea ştie asta. BCE ştie. La fel şi FMI", a spus Yanis Varoufakis.

Grecia nu va fi, însă, lăsată să dea faliment, este de părere acesta, și "va intra şi mai adânc în comă, iar criza din zona euro va escalada”.

Guvernul condus de Lucas Papademos negociază, în paralel, o reducere a datoriiloc către creditorii privaţi de la 200 de miliarde de euro la circa 100 de miliarde de euro şi un al doilea pachet de împrumuturi de la FMI şi ţările din zona eruo. Finanţatorii internaţionali vor să coboare datoria statului, de la circa 160% din PIB în prezent la circa 120% până în 2020, pentru a deveni sustenabilă.

În schimbul sprijinului financiar Greciei i se cer noi măsuri de austeritate, precum o scădere a salariului minim de la 751 de euro, cât este în prezent, la 600 de euro, tăierea unor pensii complementare şi d