- Editorial - nr. 947 / 8 Februarie, 2012 "Comunismul a umplut cerul de sfinti” (Parintele Arsenie Papacioc) La 5 februarie 1953, in temnita de la Sighet, se stingea marele patriot Iuliu Maniu (8 ianuarie 1873 - 5 februarie 1953), avocat, academician (din 1919) si om politic, prim-ministru al Romaniei in mai multe randuri. La Sighet au fost inchisi in acele vremuri peste 200 de demnitari, penitenciarul fiind cunoscut si sub denumirea de "inchisoarea ministrilor”, dar si aproape 50 de episcopi greco-catolici. Contributia lui Iuliu Maniu la actul de la 1 Decembrie 1918, unde s-a decis Unirea Transilvaniei cu Regatul Romaniei, a fost una majora. "Desi avea varsta de 42 de ani si era, in plus, si jurisconsult al Mitropoliei, este trimis ca sublocotenent pe frontul italian, unde a fost ranit si a avut apoi de suferit intreaga viata, avand o tija in picior. Evenimentele din vara si toamna lui 1918 il surprind aici, pe front, Imperiul austroungar fiind intr-un proces major de disolutie. Maniu dezerteaza de pe frontul italian, vine in tara si formeaza Comitetul National-Roman. I s-a dat un rol major, portofoliul de Ministru al Armatei si al Externelor. In acest scop, pleaca la Viena, cu misiunea de a-i readuce in tara pe soldatii romani imprastiati in intreaga Europa. Practic, o luna de zile, Iuliu Maniu conduce Imperiul. El face un fel de targ cu ministrul de Razboi al Imperiului, fiindca, deja, comunistii patrundeau masiv in Vestul Europei si erau la portile Vienei. Reuseste sa se inteleaga cu acesta, trupele romane instaureaza ordinea si stabilitatea in Viena si trimit 50 de trenuri cu care soldatii romani se intorc si vor forma primele unitati militare ardelenesti.” (Marin Pop, istoric) Iuliu Maniu s-a aflat intre organizatorii Marii Adunari de la Alba-Iulia de la 1 Decembrie 1918 si, ca o rasplata pentru meritele sale, este ales, la o zi distanta, presedinte al Cons