Anul 2012 a debutat cu un moment nefast pentru sistemul de sănătate. Legea destinată domeniului, publicată – din dispoziţia oficială – pe site-ul Ministerului Sănătăţii, cu intenţia de a fi dezbătută de specialişti şi de opinia publică, a sucombat înainte de a se naşte. O controversă caracterizată prin măsuri necontrolate între şeful statului şi unul din artizanii sistemului de urgenţă integrat, subsecretarul de stat Raed Arafat, s-a soldat cu demisia acestuia din urmă din funcţia deţinută. Simpatia, poate şi preţuirea muncii demisionarului în ochii opiniei publice au determinat reacţii vehemente de stradă, în primul rând la Târgu Mureş, unde medicul demisionar şi-a reluat cu înţelepciune locul de muncă deţinut anterior. Dar, acolo, apărarea punctului său de vedere în controversa iscată la mânie (ah, prost sfetnic a fost, este şi va fi mânia vanitoşilor!), au luat-o, umăr lângă umăr, românii şi maghiarii laolaltă. Acesta este, de fapt, adevărul despre care s-a vorbit prea puţin, fiind inconfortabil. În a Publicitate ceste condiţii, şeful statului a ordonat primului ministru retragerea de pe site a legii, mai ales că, între timp, mişcări de tipul celor de la Târgu Mureş se declanşaseră în întreaga ţară. Imediat însă, după retragerea primei legi, oarecum surprinzător, şeful guvernului a anunţat intenţia de a demara întocmirea unei alteia, care să rezulte dintr-o largă consultare, în primul rând cu specialiştii din sistem, dar şi cu reprezentanţi din domenii complementare, cei ai organizaţiilor pacienţilor, ai societăţii civile etc. Este greu de înţeles această mişcare rapidă, care a dus la revenirea asupra unor numiri şi revocarea lor penibilă, odată cu reîncadrarea ca demnitar a medicului Raed Arafat. Între timp, odată cu aparenţa stingerii treptate a episodului legii sănătăţii, mişcările contestatare s-au extins în peste 60 de localităţi din ţară. N