Sistemele medicale (din alte ţări) au început să se adapteze la cerinţele pacientului modern, care evită să se mai deplaseze la doctor pentru consultaţia clasică. În ce fel funcţionează sistemul „SOS-doctorul“ în Franţa şi Olanda ne explică dna dr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu, la rubrica Jurnalul unui medic cosmopolit.

Sistemele medicale se reorganizează pentru a fi cât mai aproape de dorinţele pacientului, devenit un „client“ mofturos, răsfăţat şi care ştie ce vrea. În acest context, cei care au nevoie de servicii medicale nu se mai îngrămădesc să cumpere poliţe de asigurare medicală şi să accepte principiul solidarităţii – li se pare desuet să mai fie trecuţi pe lista unui medic de familie, să aştepte la telefon pentru a se programa la consultaţie, timp în care să fie „triaţi“ de un asistent medical, să stea la coadă în sala de aşteptare sau să fie consultaţi de complezenţă şi să li se recomande să mai aştepte, să revină şi... până atunci să ia un paracetamol. De fapt, acest grup de „clienţi“ – în mare parte format din părinţi tineri cu copii, persoane în vârstă cu dizabilităţi sau boli cronice – vrea ca medicul să vină la domiciliu de câte ori este solicitat, să ajungă cât mai repede, să îi rezolve imediat problema şi să fie plătit per vizită şi pentru ceea ce face. În 1966, un medic de familie din Paris a înfiinţatSOS-médecins după ce un pacient cu simptome acute cardiace a decedat acasă într-o duminică după-amiază deoarece nu a putut să intre în contact cu medicul său. Ideea a fost preluată şi implementată în Ţările de Jos, din 2009, de un medic olandez retras în Franţa, a cărui mamă în vârstă, locuind la mare distanţă, i-a mărturisit cât de greu îi este să găsească un medic de familie care să vină acasă atunci când are nevoie. Astfel s-a născut „SOS-doctorul“, după unii o nouă formă de „îngrijire de lux“. El face numai vizite şi se de