Nu, titlul nu reprezintă intenţia autorului. Nici nu mă gândeam la demisia proaspăt desemnatului premier, Mihai Răzvan Ungureanu. Deşi pretexte s-ar găsi, la o adică...
Omul n-a trecut încă de votul parlamentului, darămite să fi comis vreo greşeală, aşa că mi se pare prematur să mă pronunţ. Ar fi ca şi cum i-aş cere cuiva să iasă afară din casă înainte să fi bătut la uşă. Trebuie să-i acord, vorba aia, prezumpţia de nou venit. Sau, mă rog, de nou numit.
Atunci când mi-a venit ideea comentariului de faţă, după anunţul că distinsul demnitar este investit cu sarcina de-a forma noul guvern, mi-am pus întrebarea cât va trece până când i se va cere să plece. Câteva ore, o zi, două, o săptămână? N-am apucat să trec la scris că protestatarii din piaţă şi propagandiştii de la televizor au şi început să strige, într-un glas, “Jos Ungureanu!” Şi dă-i şi luptă!
Nici n-a deschis gura candidatul la funcţia de prim ministru şi s-au înfiinţat imediat la microfon detractorii cu o lungă listă de obiecţiuni. Ca şi cum ar şti ce-o să facă şi ce-o să dreagă dumnealui când o s-ajungă la putere! În ordine, dl Ungureanu este rău pentru că: a fost membru al CC al UTC (acum 25 de ani, dar ce contează?); este promovat de Băsescu (deci, aprioric, nu mişcă nimic fără aprobare de la “dictator”); a fost şef al serviciului de spionaj (prin urmare, îi curge sânge de securist prin vene); provine din rândurile PNL-ului (de unde rezultă că a trădat “cauza”); s-a specializat în studii ebraice şi a lucrat cu fundaţia Soros (carevasăzică, nu poate fi decât o marionetă a iudeo-masoneriei mondiale).
Putem adăuga, desigur, suspiciunile din dreptul declaraţiei de avere a dlui Ungureanu, a cărui soţie câştigă bani grei din asistenţă medicală. De parcă femeia, doctoriţă de profesie, trebuia să se ocupe de metalurgie, nu de medicină! Ori să pomenim aici mizerabila acuzaţie ieşită de sub pa