Zilele acestea, am primit de la BCR un mesaj în contul de Internet Banking. Mă anunţau că din 27 martie 2012 vor creşte comisioanele. Nu cu mult în valoare absolută, ciuguleală de un leu sau doi lei, dar imens dacă socotim în procente creşterea de la 4,99 la 6,99 lei. Adică, practic, ne-au crescut comisionul respectiv cu peste 40%. Această majorare vine după ce BCR a mai majorat o dată acelaşi comision de la 3,99 la 4,99.
De câte ori intru în BCR mă uimește liniştea şi lipsa de clienţi. Nu de ieri de azi, ci încă din 2009. Mai mult, chiar din anul 2007, când eu prognozam deja criza, făceam observaţia că mulţi agenţi economici, inclusiv BCR, nu luau nici o măsură predictivă.
Din 2010 am observat că angajaţii BCR erau din ce în ce mai trişti. Unii bravau şi păreau nepăsători. Alţii izbucneau în plâns. Ultima dată, o casieră avea ochii în lacrimi pentru că o dădeau patronii afară. Alţii încă fac eforturi disperate de a vinde „produsele“ băncii. Mă sună la telefon, mă abordează în bancă. Şi de fiecare dată mă enervez.
Mă enervez pentru că BCR, în continuare, are texte răsuflate de genul: „produsele“ noastre oferă... Iar eu ştiu că singurul produs efectiv al băncilor este doar falimentul unor firme sau persoane, în rest ele prestează doar servicii. Ultima dată, telefonic, mă minţeau că BCR îmi dă un randament de 28%, iar când i-am spus că mă minte şi că, de fapt, BCR ia bani de la stat, din prima acordată de stat, mi-a spus adevărul că participaţia BCR e de doar 3%. Nu‑mi place să fiu minţit şi nu-mi place să fiu prostit.
Toate acestea mie îmi dau certitudinea unui management extrem de slab. Un management care e doar cu ochii pe profitul la care s-a angajat şi pe care i l-a promis patronatului. În sensul că, dacă pot scoate profitul promis, şi cei din managementul angajat obţin bonusuri personale imense. Acesta este un management care nu are un pro
