Ţările europene cel mai puternic afectate de criza economică au fost beneficiari neţi ai fondurilor europene, a declarat, ieri Cătălin Păuna, senior economist al Biroului de la Bucureşti al Băncii Mondiale.

Prezent la conferinţa "România încotro? Evaluări europene şi Implicaţii asupra României", domnia sa a atras atenţia asupra faptului că absorbţia de fonduri europene nu a putut să prevină acumularea de datorii publice foarte mari, deşi au contribuit la ajustarea procesului de convergenţă. Economistul se întreabă dacă nu cumva fondurile au mascat dezechilibre structurale, inducând senzaţia unei false prosperităţi. Dezechilibrele au permis alocarea sub-optimală a resurselor pe o perioadă îndelungată de timp, în condiţiile în care cheltuielile guvernelor europene reprezintă între 35 şi 50% din produsul intern brut (PIB), a declarat domnia sa. De asemenea, aceste dezechilibre restricţionează funcţionarea pieţelor şi a investiţiilor private, întrucât existenţa unor pieţe funcţionale necesită investiţii private, iar investiţiile private, la rândul lor, presupun efectuarea unor reforme structurale, potrivit lui Cătălin Păuna.

Economistul de la Banca Mondială a declarat că este important ca investiţiile publice să genereze randamente pozitive deoarece, în caz contrar, pot să ducă la pierderi. În cazul ţărilor puternic afectate de criză, cheltuielile publice au dus la rigidităţi bugetare mari, limitând posibilitatea de creştere economică, conform domniei sale.

Cătălin Păuna consideră că aderarea la noul pact fiscal european urmează să fie dificilă în absenţa unor unor sisteme riguroase de alocare a resurselor. Domnia sa a precizat că este important să ne ferim de ajustări de tip ad-hoc deoarece, fără o corespondenţă între resursele publice alocate şi rezultatele aşteptate, nu este uşor să ştim de unde să tăiem şi de unde nu.

ALEXANDRU SÂRBU

@