Adresam, în urmă cu două săptămâni, o invitaţie către profesioniştii din sistemul nostru de sănătate, de a se implica, prin exprimarea unor puncte de vedere pertinente, în domeniul specific de activitate, cu speranţa că aceste contribuţii vor fi luate în seamă de diriguitorii sistemului de sănătate din ţara noastră atunci când vor purcede la redactarea textului noului proiect de reformă în sănătate. Publicăm alăturat răspunsul dlui dr. Traian Ionescu la îndemnul redacţiei noastre şi reiterăm, şi pe această cale, invitaţia adresată specialiştilor, de a formula propuneri pentru designul sistemului. Înainte de a fi prea târziu. (Dr. A. M.)

În etapa actuală de organizare a oricărei societăţi, intervenţia ideologilor este depăşită ca factor determinant de progres, locul acesteia fiind luat de „modelul strategic“ ce trebuie să răspundă la întrebări de tipul: „Unde ne aflăm?“ (urmată de răspunsul efectuării unui „audit“); „Unde dorim să ajungem?“ (urmată de stabilirea misiunii, obiectivului şi scopurilor) şi „Cum vom obţine rezultatele dorite?“ (urmată de formarea unei strategii). Nu ştiu ce întrebări şi-au pus şi ce răspunsuri şi-au dat specialiştii care au întocmit proiectul de lege, dar situaţia României, în comparaţie cu ţara al cărui model de organizare l-au copiat şi propus în lege, se prezintă, concis, astfel: în Olanda, câştigul salarial mediu anual pentru activităţile de industrie şi servicii comerciale este de 40.615 euro, la o inflaţie de 0,9%, iar în România de 5.227 de euro, la o inflaţie de 6,1% (sursa: Eurostat 2010). În „Jurnalul Naţional“ din 12 ianuarie 2012, se citau date statistice ale Uniunii Europene, conform cărora 8,7 milioane de oameni sunt săraci (după standardele europene) în România, ţara ocupând în Europa, proporţional, locul al doilea, cu 41,4% (după Bulgaria, cu 41,6%). În ziar se citează sursa, după care standardul de sărăcie î