Zilnic iese în stradă să îşi strige nemulţumirea cu privire la măsurile pe care şi le-a asumat până acum Guvernul de la Bucureşti. Îmbrăcată gros şi cu fesul tras pe frunte, pentru învăţătoarea Ramona Mangu este a 25-a zi de proteste. În timp ce îşi aranja cu o mână eşarfa tricoloră de la gât, cu cealaltă ţinea o coală de hârtie pe care era scris un mesaj sugestiv: „Tâmpită formată în şcoala româ­nească”.

Întrebată ce semnifică me­sajul pe care îl afişează cu mândrie, femeia a spus revoltată: „Dacă şcoala românească naşte tâmpiţi, înseamnă că suntem cu toţii un popor de tâmpiţi şi cu atât mai mult, cei care sunt în Parlament. Nu spun eu asta. A spus-o domnul preşedinte Traian Băsescu. Eu doar am redat un citat”. Însă, a ţinut să-i reamintească pre­şedintelui că educaţia din România a dat oameni de mare valoare. „Dacă domnul preşedinte sau cei de la PDL sau chiar şi EBA, fac afirmaţii de genul succesuri, înseamnă că avem şi eşece. Sau dacă domnul ministrul al Educaţiei îmi spune că substantivul coleg este de gen neutru, atunci despre ce tâmpiţi vorbim?”

Ramona Mangu crede că oamenii îşi doreau să iasă în stradă să protesteze pentru că nu mai exista comunicare între Guvernul Boc şi societatea civilă, între politic şi cetăţeni. „Dar nu aveau curajul să o facă. Le lipsea solidaritatea.” După demiterea lui Raed Arafat s-a născut o flacără care a prins viaţă datorită protestelor care s-au extins rapid la nivel naţional. Nemulţumirea oamenilor era inevitabilă. În paralel cu funcţia de învăţătoare la Şcoala Ge­nerală nr. 2 Jilava, ea a fost desemnată şi lider de sindicat pe judeţul Ilfov. Legat de Legea educaţiei adoptată la 1 ianuarie 2011, în mandatul mi­nis­trului Daniel Funeriu, tânăra învă­ţă­toare este foarte nemulţumită, deoarece prin acest act normativ s-au politizat instituţiile de învă­ţă­mânt românesc.

Înainte de a fi adoptată, Legea educaţiei