Cu o creştere explozivă în 2010, în întreaga lume, pentru toate tipurile de substanţe, consumul de droguri este o problemă cu adevărat acută. Diferite aspecte antropologice, juridice şi medico-sociale, constituind o imagine cvasicomprehensivă a acestui fenomen, au fost relevate într-o reuniune găzduită de Academia Română. O relatare de dl dr. Mihail Călin.
La 25 ianuarie a.c., la Biblioteca Academiei Române, a avut loc simpozionul cu tema „Consumul şi dependenţa de droguri. Aspecte antropologice, juridice şi medico-sociale“, organizat de Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu“ şi Institutul de Antropologie „Francisc Rainer“ ale Academiei Române. Dl dr. Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române şi director onorific al Institutului de Antropologie „Francisc Rainer“, a prezentat mecanismele neurologice ale consumatorului de droguri. Acestea acţionează în principal la nivelul receptorilor postsinaptici din diferite structuri implicate în procesarea durerii sau care controlează starea de veghe (drogurile excitante, precum cocaina sau amfetaminele determină stare de veghe exagerată, euforie, hiperluciditate, exces de energie) ori, dimpotrivă, nucleul somnului din hipotalamusul anterior (drogurile de tip sedativ/anxiolitic ca benzodiazepinele sau barbituricele acţionează asupra receptorilor GABA-ergici de la acest nivel) şi sistemul somnului REM, asupra căruia acţionează drogurile halucinogene. Principalul sistem care face ca omul să cadă victimă drogurilor este însă cel de răsplată. Nu trebuie neglijată nici componenta genetică, implicată şi în caracteristicile receptorilor sus-amintiţi, şi care influenţează predispoziţia pentru consumul de droguri, felul de manifestare sub efectul lor, anumite particularităţi ca răspuns la sevraj sau la diferitele tratamente. Peste 1.500 de gene, fiecare cu variabilităţil
