Judecătoarea Delia Molnar, procurorul Serviciului Teritorial Constanţa al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oana Blendea şi avocatul apărării Marius Mocanu, din cadrul Baroului Constanţa. Aceştia au fost cei trei „poli" ai procesului în care preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, este judecat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, prejudiciul imputat de procurorii DNA fiind de circa un milion de euro. Marele absent, ca la toate termenele, a fost însuşi inculpatul - Nicuşor Daniel Constantinescu. ZIUA de Constanţa vă prezintă scenariile pentru un posibil final al procesului lui Nicuşor.

Aşa cum s-a scris, Anticorupţia a cerut condamnarea lui Constantinescu la închisoare cu executare, în timp ce apărarea a cerut exclusiv achitarea, în temeiul articolului 10 literele a, c şi d din Codul de procedură penală, potrivit cărora se poate pronunţa o soluţie de achitare faţă de acuzat când fapta nu există (litera a), când fapta nu a fost comisă de acesta (litera c) sau când faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii (litera d). Ipoteza vreunui subsidiar cu vreo solicitare de condamnare la închisoare cu suspendare, cum se solicită uneori în procesele penale de către avocaţii apărării, nu a fost luată deloc în calcul în acest proces. De la bun început, este de menţionat că, indiferent care va fi concluzia la care vor ajunge magistraţii Judecătoriei Constanţa, aceasta este abia prima instanţă care se va pronunţa în proces, iar sentinţa nu va fi definitivă. Astfel, indiferent că Nicuşor Constantinescu va fi condamnat cu executare, cu suspendare sau achitat în primă instanţă, nu va conta în ochii legii, căci ultimul cuvânt îl va avea Curtea de Apel, care va pronunţa o hotărâre împotriva căreia nu mai există căi ordinare de atac.

Procesul, „tradus" în oameni şi cifre

În „oameni", procesul lu