Oamenii care au înfiinţat G1000 nu au avut, după cum v-aţi putea închipui, o mie de idei diferite despre democraţie; au avut una singură – dar era una importantă. A implicat adunarea a 1000 de oameni – reprezentîndu-i pe „cetăţenii Belgiei“ – care să spună ceva folositor despre societatea lor şi felul în care sînt guvernaţi. Însemna acest lucru că respingeau forma existentă de democraţie? Nu, deoarece Belgia se bucură deja de o democraţie de calitate superioară. Era menită să fie o completare semnificativă la practicile democratice curente, pe care le-ar putea face mult mai satisfăcătoare.

Originile marii idei

În ianuarie 2011, Paul Hermant – care scrie editoriale în presa franceză – se afla, aproape întîmplător, într-un bistro din Bruxelles, schimbînd idei despre situaţia politică actuală cu David Van Reybrouck, care este bine-cunoscut în Flandra, printre altele pentru cartea sa uimitoare: Congo – A History. Ei considerau că democraţia şi-a pierdut avîntul; că a rămas fără forţă şi că structurile sale osificate s-au îndepărtat prea mult de cei guvernaţi, şi nu doar în Belgia. A fost iniţiat un grup, iar oamenii şi-au dat seama că sînt de acord cu acest diagnostic; viziunea unei „democraţii mai cuprinzătoare“ a căpătat contur. S-au pus bazele unei organizaţii caritabile, pentru că oamenii voiau „să acţioneze“, nu doar să scrie, iar asta le oferea un mijloc de întreţinere. Din una în alta, s-a convenit asupra unui program; a fost creat un site şi a fost planificată o zi dedicată unui „Summit al cetăţenilor“, pe 11 noiembrie 2011, în urma căruia a rezultat un raport al cetăţenilor legat de ţară, care va apărea în primăvara lui 2012. A fost incredibil cît de repede au căzut de acord toţi cei implicaţi asupra aceastei viziuni şi a programului concret.

Pe 14 iunie 2011, G1000 a fost lansat la radio, TV şi în presa din nordul, sudul şi estul ţării. În