Mai mulţi oameni cu care am stat de vorbă sau pe care i-am citit, şi în a căror judecată  am încredere, se tem că anul acesta perioadele electorale vor fi marcate de o violenţă fără precedent, verbală şi chiar fizică. Altfel spus, va fi măcel.

În ultima vreme, am avut câteva semnale că nu numai despre violenţă va fi vorba, ci şi despre expansiunea nelimitată a unui fenomen aproape halucinant. Înainte însă de a-l descrie, un pic de istorie.

Urmând sistemul rodat în zilele lui decembrie 1989, când se spunea şi se credea absolut orice  – teroriştii, apa otrăvită, „oraşul Piteşti va fi ras de pe hartă”, bătrânicile prinse cu gloanţe vidia cloncănind în sacoşa de piaţă –, de-a lungul anului lui 1990 s-au vehiculat „informaţii” pe care nimeni nu-şi punea problema să le verifice în vreun fel înainte de-a le crede cu tărie şi – lucru foarte important – de a-şi forma păreri solide şi de a acţiona pe baza lor. Să amintim în treacăt că până şi regretatul Ion Băieşu, un scriitor foarte bun şi de mare curaj în „Epoca de Aur”, a publicat un editorial în care îl lua peste picior pe Corneliu Coposu pentru că ar fi consumat liniştit la Paris „cafeluţe cu cornuleţe croissant”. Coposu nu ieşise niciodată din ţară – mă simt obligat să precizez pentru cei cărora, sunt sigur, nu le e clar nici azi de unde apăruse omul acesta! Apăruse din puşcăriile comuniste.

Câţiva ani mai târziu mă aflam, ca ziarist, la o conferinţă de presă a ministrului de Interne Doru Ioan Tărăcilă. Între altele, a fost întrebat dacă există vreo legătură între schimbarea unui şef din minister şi un recent scandal. Cum ştiţi, de regulă asemenea legături sunt negate de către oficialităţi. Atunci, însă, Tărăcilă a spus: „Da. Aceeaşi ca între mersul pe jos şi apa caldă”. Nu era nici prima, nici ultima dată când un demnitar încerca să aibă umor. Jurnaliştii aflaţi în jurul mesei impozante din sala de c