În 2011, România a cumpărat de pe pieţele internaţionale produse agroalimentare de 3,7 miliarde de euro, cu o jumătate de miliard de euro mai mult decât media importurilor alimentare din anii secetoşi.
Un nou paradox al economiei româneşti se conturează prin statisticile oficiale, de data aceasta în domeniul comerţului exterior cu produse alimentare: pe de-o parte, producţia autohtonă din agricultură a fost un record al perioadei postdecembriste, iar de cealaltă parte şi importurile de alimente au consemnat un record, ajungând la suma totală de 3,75 miliarde de euro.
Din datele privind comerţul exterior, raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică, reiese că în 2011 România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 2,9 miliarde de euro şi a importat alimente de 3,7 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit comercial de 800 de milioane de euro.
Diferenţe de cantitate şi de calitate
Altfel spus, cu toate că producţia de grâu, porumb, floarea-soarelui şi alte sortimente de bază a crescut atât de mult încât - statistic vorbind -a ridicat întreaga economie peste pragul de recesiune, România a mai şi importat alimente, băuturi şi tutun dinafara graniţelor într-o măsură ce depăşeşte ca valoare importurile din anii trecuţi. Chiar şi pe cele din anii secetoşi.Cum se explică aceste fenomene? În primul rând, să nu uităm că - tot potrivit statisticilor oficiale - comerţul nostru exterior cu alimente are o particularitate inedită: la export trimitem produse ieftine, brute, neprelucrate, iar de peste graniţă aducem alimente scumpe, finite sau cu un grad ridicat de prelucrare. Sau: exportăm roşii şi importăm ketchup, exportăm sfeclă şi importăm zahăr etc.
Deci diferenţele valorice dintre exporturi şi importuri vin şi din calitatea mărfurilor agroalimentare, nu numai din cantităţile livrate, respectiv achiziţionate. În al d
