Verdictul Curţii franceze de Conturi pentru anul acesta este aspru şi reprezintă un adevărat avertisment adresat candidaţilor la preşedinţie: o mare parte - circa două treimi – din eforturile de redresare bugetară mai urmează a fi făcute. Măsurile preconizate de instuţie sunt radicale; primele exemple ar fi suprimarea nişelor fiscale şi îngheţarea pensilor.
Vasile Damian:
Vrem nu vrem, cheltuielile publice s-au instalat în centrul campaniei electorale din Franţa. Cu trei luni înaintea alegerilor prezidenţiale şi cinci luni înaintea legislativelor, agenţiile de rating joacă rolul de cenzor, iar Curtea de Conturi pe cel de observator vigilent. O instituţie care, în ciuda eforturilor făcute de actuala guvernare - eforturi salutate, dar pe un ton nuanţat - este de părere că esenţialul mai rămâne de făcut. Vasile Damian: Curtea de Conturi din Franţa şi-a publicat raportul anual
Avertismentul se adresează tuturor candidaţilor, dar socialistul François Hollande - favoritul sondajelor de opinie - a resimţit probabil mai tare decât ceilalţi raportul făcut de colegul său de partid Didier Migaud, preşedintele Curţii de Conturi, instalat acolo de şeful statului, Nicolas Sarkozy. Raportul prezentat este aşadar un duş rece pentru ambii probabili principali concurenţi la prezidenţiale.
Raportul riscă să facă valuri nu numai printre candidaţi ci şi în multe alte locuri. Astfel, funcţionarii n-au de ce să fie mulţumiţi când li se propune prelungirea îngheţării salariilor. Rămâne de văzut ce vor face următorii guvernanţi. Cei actuali sunt însă criticaţi pentru „succesiunea anxiogenă de planuri de austeritate”, lucru ce riscă să facă şi mai mult rău relansării creşterii economice.
În 2011, jurisdicţia financiară remarcă faptul că redresarea conturilor publice s-a făcut în mare parte graţie unei măriri a impozitelor. Ori, pentru a-şi îndeplini a
