Apreciat de majoritatea comentatorilor ca fiind ”echilibrat”, discursul lui Victor Ponta i-a luat prin surprindere nu doar pe analiști ori pe adversarii politici ai liderului social-democrat, cât, mai ales, pe colegii din USL, în frunte cu Crin Antonescu. Aceștia din urmă ar fi vrut ”sânge pe pereți”. Și n-au avut. Iar acum se simt trădați. Să fim însă serioși. Cu toată ”cumințenia lui”, Victor Ponta și-a păstrat suficiente gloanțe pentru campania electorală: de la salariul minim de 850 de lei, asumarea unui deficit de 3%, revenirea salariilor bugetarilor la nivelul de dinaintea austerității și până la dezbaterea ACTA și cazul Roșia Montană. Întrebarea e dacă mai e dispus să-și consume aceste gloanțe alături de Crin Antonescu ori o va face pe cont propriu.

Spre deosebire de momentul înființării USL, Victor Ponta se află într-o poziție mult mai stabilă. În special în propriul partid, din care l-a exclus pe Mircea Geoană, în timp ce Adrian Năstase (”tutorele” său pe care nu-l putea ataca direct) a fost scos din joc de justiție. În acest timp, Crin Antonescu s-a risipit în discursuri agresiv-justițiariste (care pot puncta la un electorat pe care se mai bat Dan Diaconescu și Vadim Tudor, dar într-o mică măsură pot convinge electoratul tradițional liberal), mizând mai mult pe audiența Antenelor decât pe argumente. Între timp, nici poziția lui în partid nu este prea albastră, neoferind nimic nemulțumiților deranjați de pactele cu PC și PSD și negăsind niciun înlocuitor la nivelul lui Dinu Patriciu. Mai mult, dacă în urmă cu doi ani încă mai exista o cerere socială consistentă pentru politici de dreapta, după ultimii ani de criză și după modul în care Băsescu-PDL au guvernat, trendul s-a schimbat destul de mult în România.

O eventuală ruptură a USL (atenție, e vorba doar de o ipoteză de lucru) ar fi favorabilă în acest moment lui Victor Ponta și PSD. Cu PC și