La Atena, negocierile pentru un compromis în vederea mulţumirii creditorilor internaţionali au fost întrerupte. Punctul critic l-au reprezentat pensiile. La Bruxelles se reunesc azi miniştrii de finanţe europeni să discute pe tema unei iminente insolvenţe a Greciei. Se pare că la Atena se mai caută numai un vinovat care să pronunţe odată pentru totdeauna cuvântul faliment.

Grecia este un stat vidat. Există un vid de muncă, un vid de economisire şi un vid decizional. Nimeni nu mai vrea să muncească, grecii nu mai au nimic de economisit, iar politicienii nu sunt în stare să ia decizii. Acesta ar fi momentul prielnic pentru apariţia unei coloane vertebrale în clasa politică ce se poartă iresponsabil atât cu propriul popor cât şi cu partenerii internaţionali.

Democraţia şi transparenţa sunt nişte virtuţi uitate la Atena unde nici măcar frica faţă de votul cetăţenilor nu mai înseamnă nimic. Vedem partide care fac un joc complicat de interese şi care răspândesc numai jumătăţi de adevăruri în ceea ce priveşte situaţia reală a ţării.

În această situaţie, întreaga lume are nevoie urgentă de un băiat rău. De unul care să pronunţe acel cuvânt de care toată lumea se fereşte ca în Harry Potter. Cineva trebuie să strige odată faliment. Altă ieşire nu mai există.

Angela Merkel are nevoie de tot ajutorul pe care-l poate primi (The Guardian)

Nimeni nu ar fi anticipat că leadershipul german în vremuri de criză se va confrunta cu atâtea dileme. Dacă scriitorul Thomas Mann le spunea studenţilor săi în 1953 să depună eforturi pentru o Germanie europeană nu pentru o Europă germanizată, astăzi situaţia arată aşa: avem o Germanie europeană într-o Europă germanizată.

Republica doamnei Angela Merkel este de departe cea mai bună Germanie pe care noi europenii am avut-o. Este cu adevărat o ţară europeană bogată, conştientă de provocările ecologice